vinter

B1#2,187

Hear it

noun
  1. winter

Forms

noun

indefinite nominative singularvinter
genitive indefinite singularvinters
definite nominative singularvintern
definite genitive singularvinterns
indefinite nominative pluralvintrar
genitive indefinite pluralvintrars
definite nominative pluralvintrarna
definite genitive pluralvintrarnas

Read Swedish with every word explained