răzbunare
A2#1,983Hear it
noun
- retributionpunishment inflicted in the spirit of moral outrage or personal vengeance
- revenge
- vengeance
Forms
Declension
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | răzbunare | răzbunări |
| genitive | răzbunări | răzbunări |
| dative | răzbunări | răzbunări |
| accusative | răzbunare | răzbunări |
| vocative | răzbunare / răzbunareo | răzbunărilor |
More forms are in the app.