pregeta
Hear it
verb
- to waver, hesitate
- to cease
- to spare oneself an effort
Forms
Present
| I | preget |
|---|---|
| you | pregeți |
| he, she, it | pregetă |
| we | pregetăm |
| you (plural) | pregetați |
| they | pregetă |
Imperfect
| I | pregetam |
|---|---|
| you | pregetai |
| he, she, it | pregeta |
| we | pregetam |
| you (plural) | pregetați |
| they | pregetau |
Subjunctive
| I | să preget |
|---|---|
| you | să pregeți |
| he, she, it | să pregete |
| we | să pregetăm |
| you (plural) | să pregetați |
| they | să pregete |
Imperative
| affirmative | negative | |
|---|---|---|
| you | pregetă | nu pregeta |
| you (plural) | pregetați | nu pregetați |
Other forms
| infinitive | a pregeta |
|---|---|
| past participle | pregetat |
| gerund | pregetând |
More forms are in the app.