meni
B2#6,413Hear it
verb
- to decide beforehand
- to predestine, to preordain, to be destined
Forms
Present
| I | menesc |
|---|---|
| you | menești |
| he, she, it | menește |
| we | menim |
| you (plural) | meniți |
| they | menesc |
Imperfect
| I | meneam |
|---|---|
| you | meneai |
| he, she, it | menea |
| we | meneam |
| you (plural) | meneați |
| they | meneau |
Subjunctive
| I | să menesc |
|---|---|
| you | să menești |
| he, she, it | să menească |
| we | să menim |
| you (plural) | să meniți |
| they | să menească |
Imperative
| affirmative | negative | |
|---|---|---|
| you | menește | nu meni |
| you (plural) | meniți | nu meniți |
Other forms
| infinitive | a meni |
|---|---|
| past participle | menit |
| gerund | menind |
More forms are in the app.